CONȘTIINȚA LAȘITĂȚII NAȘTE MONȘTRII

Astănoapte am avut un coșmar. Era un vis, am visat bănci în flăcări, oameni grăbiți, alții disperați ce numărau bani, care nu mai existau. Am văzut cum un om cu simțul proprietății a picat fix în fața mea, lat! S-a îmrpăștiat peste toate datoriile și ipotecile oamenilor furioși, care îl călcau în picioare odată cu ele. La fel ca și în al-2-lea război mondial, atunci când soldații călcau pe cadavre. M-am întrebat dacă a început al-3-lea, și așa se manifestă, cad toate guvernele. Când m-am trezit mi-am dat seama că de fapt ar însemna primul atunci.

Coșmarul a continuat. Oare cât va mai continua? Un golănaș în tricou marinăresc încerca să vândă o flotă. M-a amuzat! săracul nu știa că nu mai sunt bani de beat ce era. Se sprijinea de altul, am trecut și am auzit în urma mea: BOC! ăn vis m-am găndit: Maaamă au picat și ăștia!

Am alergat mai departe, și parcă alergam în reluare, defapt la televizor se difuza în "gura presei" o emisiune, cu Badea în reluare.

Apoi am ajuns la stadion la Poli, în tribune erau toți jucătorii, mâncau semințe în rest totul era gol. Pe teren erau 11 blaturi ce-și împrățeau autografe între ele. Nu am mai stat căci nu mi-a plăcut.

Când am plecat de la stadion m-am întâlnit cu niște țigani placați cu aur. le-am cerut o țigară și mi-au spus că n-au. D-abia dupaia mi-am dat seama că erau înțepeniți.

Când am ajuns în micul Severin, mi s-a cerut pașaportul care nu-l aveam, nu puteam să intru. Mi s-a oferit o Sharoma mică sau mare, cu maioneză sau fără. Le-am spus politicos că nu mânc de post, dar le-am cerut și lor o țigară.

-Ete fă te-întinzeși...

ADUN STICLE GOALE!

...Benzina am să o fur din rezervoare... Timișoara trebuie să-și asume responsabilitatea unei noi revoluții, care să rămână a noastră și să nu ne-o mai fure nimeni.

Bătrânii se bat cu jandarmii, iar noi stăm ca pensionarii. Profesorii fac mitinguri, iar noi ne uităm gură cască ca analfabeții. Acești oameni nu cer pensii sau salarii de lux, își cer dreptul la o pâine întreagă. Guvernul le înfulecă jumate, ei mai rămân cu un colț uscat ce o să-l roadă ca și câinii. Când eram copii am învățat că dacă nu vrem să mergem la școală să o ungem cu slănină că or să vină câinii și or să o mânânce. Iată că cei care ne-au învățat acest lucru, bunicii noștrii, profesori, sau rude s-au transformat în acei câini. Dacă din respect pentru ei și pentru educația noastră nu am făcut acest lucru la acea vreme, tot din respect ar trebui să-l facem acum. Să ungem guvernul cu slănină și toți politicienii pentru că ne-au înfometat ca și pe câini.

În primul rând ca acest lucru să se întâmple, ar trebui să fim în primul rând! Alături de ei, cu dreptatea în pumni, cu demnitatea în piept și curajul pe buze. Îmi susțin bunicii, nu mai suport miticii, nici pe toți cei indiferenți și cei ce cred că se poate și mai rău. Precum în orice rău este un bine și cum cu o floare nu se face primăvară, adun sticle goale, cu Cocktail-uri Molotov eliberăm o țară!